Descrierea produsului
General
Lansat
# 2009, Iunie
ￂﾠ
# HSDPA 850 / 1900 / 2100 - American version
3G Retea
# HSDPA 900 / 1900 / 2100
2G Retea
# GSM 850 / 900 / 1800 / 1900
Size
Greutate
# 128 g
Dimensiuni
# 114 x 58 x 10 mm, 65 cc
Display
- Tastatura QWERTY completa
ￂﾠ
# Optical trackpad
# 5-way scroll key
Dimensiune
# 320 x 240 pixeli, 2.36 inches
Tip
# TFT, 16M culori
Sound
- 3.5 mm audio jack
ￂﾠ
Speakerphone
# Da
sonerii
Alert types
# Vibratii; Posibilitatea de a descarca polifonic, monofonic, MP3
Memory
Card slot
# microSD (TransFlash), Pana la 16GB, hotswap, buy memory
Internal
# 250 MB storage, 128 MB RAM
Registru apeluri
# Detailed, max 30 zile
Agenda
# Practically unlimited intrari&campuri, Photocall
Data
USB
# Da, v2.0 microUSB
Port infrarosu
# Nu
Bluetooth
# Da, v2.0 with A2DP
WLAN
# Wi-Fi 802.11 b/g, Nokia VoIP 3.0
3G
# HSDPA, 10.2 Mbps; HSUPA 2 Mbps
EDGE
# Class 32, 296 kbps
HSCSD
# Da
GPRS
# Class 32, 100 kbps
Camera
Secundarary
# VGA videocall camera
Video
# Da, VGA@15fps
Primary
# 5 MP, 2592 x 1944 pixeli, autofocus, LED flash
Features
CPU
# ARM 11 600 MHz processor
OS
# Symbian OS 9.3, Series 60 v3.2 UI
Baterie
# Tip : Standard battery, Li-Po 1500 mAh (BP-4L)
# In asteptare : Up to 480 h (2G) / 576 h (3G)
# In vorbire : Up to 12 h 30 min (2G) / 6 h (3G)
luni, 30 noiembrie 2009
Cutremur de 4,4 pe scara Richter in Marea Neagra!
Institutul National pentru Fizica a Pamantului (INFP) informeaza ca, luni dimineata, au avut loc doua cutremure in Marea Neagra, unul atingand o magnitudine de 4,4 grade, iar un alt treilea seism s-a produs in Bulgaria.
Potrivit datelor INFP, la o adancime de zece kilometri un cutremur de 4.4 grade a avut loc in Marea Neagra, luni, la ora 5:48:06, la latitudinea de 43.3290N si longitudinea de 28.8278E.
Totodata, la o adancime de un kilometru, un cutremur de 4.2 grade in Marea Neagra a avut loc, luni, la ora 5:48:07, la latitudinea de 43.4325N si longitudinea de 28.6881E .
In Bulgaria, la o adancime de 35 de kilometri s-a produs un cutremur, luni, la ora 5:48:25, la o latitudine de 43.2909N si longitudine de 26.9065E, magnitudinea nefiind consemnata de INFP.
Un alt cutremur de trei grade s-a produs in estul Marii Mediteraneene luni, la ora 3:32:26.
Potrivit datelor INFP, la o adancime de zece kilometri un cutremur de 4.4 grade a avut loc in Marea Neagra, luni, la ora 5:48:06, la latitudinea de 43.3290N si longitudinea de 28.8278E.
Totodata, la o adancime de un kilometru, un cutremur de 4.2 grade in Marea Neagra a avut loc, luni, la ora 5:48:07, la latitudinea de 43.4325N si longitudinea de 28.6881E .
In Bulgaria, la o adancime de 35 de kilometri s-a produs un cutremur, luni, la ora 5:48:25, la o latitudine de 43.2909N si longitudine de 26.9065E, magnitudinea nefiind consemnata de INFP.
Un alt cutremur de trei grade s-a produs in estul Marii Mediteraneene luni, la ora 3:32:26.
miercuri, 25 noiembrie 2009
PNL si PSD, logodna cu acte. Basescu: Ziua de 6 nu le va aduce bucurii
Liberalii s-au angajat sa-l sustina cu toate fortele pe Mircea Geoana pentru fotoliul de la Cotroceni. In schimb, social-democratii promit sa-l nominalizeze pe Klaus Johannis prim-ministru, daca vor iesi victoriosi.
Klaus Johannis, aflat in strainatate, a trimis un comunicat in care spune ca este onorat de propunere.
Traian Basescu, candidatul sustinut de PD-L, Traian Basescu nu a ramas fara reactie la acordul incheiat: "Va asigur ca sunt hotarat sa nu-i las sa-si inhate prada".
Pactul semnat miercuri nu este unul stufos. Contine doar cateva principii care vor sta la baza guvernarii comune PSD-PNL:
- Liderii celor doua partide sustin ca vor reducerea fiscalitatii, transparenta si eficienta in cheltuirea banului public, dar si sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.
- Acordul contine si obiective fixate de cele doua partide: scoaterea tarii din criza economica si refacerea solidaritatii si increderii intre romani.
- Liberalii si social democratii promit o campanie electorala comuna pentru turul II. Presedintele PNL, Crin Antonescu, a spus ca va participa la mitinguri electoarale alaturi de Mircea Geoana. In plus, vor fi tiparite si afise in care vor aparea cei doi. Pe de alta parte toata logistica PNL va fi pusa la dispozitia candidatului Mircea Geoana.
Liberalii nu vor sa renunte la cota unica si la masurile de stimulare a mediului privat. In plus, potrivit unor surse, ei ar vrea sa ii propuna lui Mircea Geoana sa scoata din prima linie a partidului sau personaje precum Viorel Hrebenciuc sau Ion Iliescu.
Zambitori si foarte relaxati - asa au venit social-democratii, dar mai ales liberalii, la intalnirea pentru semnarea acordului. De la moment, insa, si mai ales de la poza, au lipsit lideri importanti din ambele partide, precum Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Adrian Nastase sau Calin Popescu Tariceanu.
Nu se stie inca pentru cine vor pune umarul in turul II liderii UDMR. Potrivit unor surse din partid, legaturile dintre PSD si UDMR nu vor fi oficializate, pentru ca social-democratii si-ar pierde astfel sustinerea electoratului PRM.
duminică, 22 noiembrie 2009
Prezenţa la urne, la nivel naţional, pentru alegerile prezidenţiale era, la ora 16.00, de 36,19% din cetăţenii cu drept de vot, a anunţat, duminică, B
Conform BEC, în mediul urban s-a înregistrat, până la ora 16.00, o prezenţă la vot de 33,69%, iar în mediul rural de 39,62%.
Cea mai mare prezenţă la vot, până la ora 16.00, a fost înregistrată în judeţul Teleorman, respectiv 44,12% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în timp ce cea mai mică prezenţă la vot a fost consemnată în judeţul Covasna, respectiv 26,66 %.
Potrivit datelor făcute publice de purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, într-un număr de 24 de judeţe prezenţa la vot a fost superioară mediei calculate la nivel naţional.
Procente mai mari de prezenţă s-au înregistrat în judeţele:
Teleorman - 44,12%,
Dâmboviţa - 42,04%,
Mehedinţi - 42,29%,
Ilfov - 41,94%,
Botoşani - 41,87%.
Participare mai redusă la urne s-a înregistrat în judeţele:
Covasna - 26,66%,
Satu Mare - 28,39%,
Harghita - 27,97%,
Timiş -31,43%,
Caraş Severin - 30,70%.
Prezenţa pe judeţe, la ora 16,00, era următoarea:
Olt - 41,52%,
Constanţa - 38,83%,
Vâlcea - 40,17%,
Tulcea - 33,52%,
Vrancea - 38,81%,
Buzău - 37,68%,
Galaţi - 36,41%,
Gorj - 40,19%,
Călăraşi - 36,13%,
Argeş - 40,05%,
Brăila - 36,75%,
Dolj - 36,42%,
Ialomiţa - 35,28%,
Bacău - 37,61%,
Vaslui - 35,61%,
Prahova - 36,95%,
Iaşi - 37,33%,
Neamţ - 38,35%,
Alba - 37,24%,
Mureş - 33,29%,
Arad - 31,99%,
Bihor - 34,83%,
Braşov - 36,54%,
Suceava - 39,68%,
Giurgiu - 39,39%,
municipiul Bucureşti - 32,42%,
Bistriţa Năsăud - 37,26%,
Maramureş - 32,35%,
Hunedoara - 35,23%,
Sălaj - 35,45%,
Cluj - 33,46%,
Sibiu - 32,84%.
Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că, până la ora 16.00, în secţiile de votare speciale şi-au exprimat opţiunea prin vot, pentru alegerea preşedintelui României, 305.007 alegători, arătând că cele mai multe voturi s-au îregistrat în judeţul Olt.
Cele mai multe voturi s-au înregistrat în secţiile de votare speciale din judeţele:
Olt - 14.935 de alegători,
Ilfov - 13.881 alegători,
Dolj - 13.750 alegători,
Teleorman - 11.671 alegători,
Prahova - 11.212 alegători.
La alegerile prezidenţiale din anul 2004, prezenţa la vot până la ora 17.00, la nivel naţional, a fost de 43,76 % din totalul alegătorilor.
La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la urne până la ora 18.00 era de 34,48 %, în timp ce la alegerile europarlamentare din 2009, la ora 16.00, era de 14,95 %.
Cea mai mare prezenţă la vot, până la ora 16.00, a fost înregistrată în judeţul Teleorman, respectiv 44,12% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în timp ce cea mai mică prezenţă la vot a fost consemnată în judeţul Covasna, respectiv 26,66 %.
Potrivit datelor făcute publice de purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, într-un număr de 24 de judeţe prezenţa la vot a fost superioară mediei calculate la nivel naţional.
Procente mai mari de prezenţă s-au înregistrat în judeţele:
Teleorman - 44,12%,
Dâmboviţa - 42,04%,
Mehedinţi - 42,29%,
Ilfov - 41,94%,
Botoşani - 41,87%.
Participare mai redusă la urne s-a înregistrat în judeţele:
Covasna - 26,66%,
Satu Mare - 28,39%,
Harghita - 27,97%,
Timiş -31,43%,
Caraş Severin - 30,70%.
Prezenţa pe judeţe, la ora 16,00, era următoarea:
Olt - 41,52%,
Constanţa - 38,83%,
Vâlcea - 40,17%,
Tulcea - 33,52%,
Vrancea - 38,81%,
Buzău - 37,68%,
Galaţi - 36,41%,
Gorj - 40,19%,
Călăraşi - 36,13%,
Argeş - 40,05%,
Brăila - 36,75%,
Dolj - 36,42%,
Ialomiţa - 35,28%,
Bacău - 37,61%,
Vaslui - 35,61%,
Prahova - 36,95%,
Iaşi - 37,33%,
Neamţ - 38,35%,
Alba - 37,24%,
Mureş - 33,29%,
Arad - 31,99%,
Bihor - 34,83%,
Braşov - 36,54%,
Suceava - 39,68%,
Giurgiu - 39,39%,
municipiul Bucureşti - 32,42%,
Bistriţa Năsăud - 37,26%,
Maramureş - 32,35%,
Hunedoara - 35,23%,
Sălaj - 35,45%,
Cluj - 33,46%,
Sibiu - 32,84%.
Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că, până la ora 16.00, în secţiile de votare speciale şi-au exprimat opţiunea prin vot, pentru alegerea preşedintelui României, 305.007 alegători, arătând că cele mai multe voturi s-au îregistrat în judeţul Olt.
Cele mai multe voturi s-au înregistrat în secţiile de votare speciale din judeţele:
Olt - 14.935 de alegători,
Ilfov - 13.881 alegători,
Dolj - 13.750 alegători,
Teleorman - 11.671 alegători,
Prahova - 11.212 alegători.
La alegerile prezidenţiale din anul 2004, prezenţa la vot până la ora 17.00, la nivel naţional, a fost de 43,76 % din totalul alegătorilor.
La alegerile parlamentare din 2008, prezenţa la urne până la ora 18.00 era de 34,48 %, în timp ce la alegerile europarlamentare din 2009, la ora 16.00, era de 14,95 %.
Estimarile neoficiale dau doua nume pentru primul loc
Traian Basescu, actualul presedinte, conduce in exit-poll-urile realizate de CSOP si CURS, in timp ce Mircea Geoana ar fi pe primul loc, potrivit CCSB si INSOMAR, conform www.mediafax.ro.
Potrivit Mediafax, estimarile neoficiale sunt urmatoarele:
CSOP, ora 15:00: Traian Basescu - 37 %, Mircea Geoana -30 %, Crin Antonescu - 20%
CURS, ora 13:30: Traian Basescu - 32 %, Mircea Geoana -26 %, Crin Antonescu - 22%
INSOMAR, ora 13:00: Mircea Geoana - 36%, Traian Basescu - 33%, Crin Antonescu - 18%
CCSB, ora 13:00: Mircea Geoana - 34%, Traian Basescu - 32%, Crin Antonescu - 18%
Potrivit Mediafax, estimarile neoficiale sunt urmatoarele:
CSOP, ora 15:00: Traian Basescu - 37 %, Mircea Geoana -30 %, Crin Antonescu - 20%
CURS, ora 13:30: Traian Basescu - 32 %, Mircea Geoana -26 %, Crin Antonescu - 22%
INSOMAR, ora 13:00: Mircea Geoana - 36%, Traian Basescu - 33%, Crin Antonescu - 18%
CCSB, ora 13:00: Mircea Geoana - 34%, Traian Basescu - 32%, Crin Antonescu - 18%
Oprescu, Basescu, Antonescu si Geoana, primii politicieni care au votat
Candidatul independent la Presedintie Sorin Oprescu a declarat dupa ce si-a exercitat dreptul de vot, la Scoala generala nr. 17, ca a votat pentru primul presedinte cu adevarat independent al democratiei romanesti.
"Am votat pentru schimbare. Am votat pentru primul presedinte independent, intr-adevar, al democratiei noastre", a spus Oprescu.
Solicitat sa comenteze in legatura cu faptul ca este primul candidat care si-a exercitat dreptul de vot, Oprescu a spus ca se bucura ca s-a regasit in aceasta situatie, spunand ca intotdeauna i-a placut sa fie primul.
Este unul din cele mai importante scrutinuri", a afirmat presedintele Traian Basescu care si-a exprimat dreptul la vot la liceul AD Xenopol din Capitala, la putin timp dupa ora 9:00.
Traian Basescu a fost insotit la vot de catre Maria Basescu, sotia sa si fiica cea mica, Elena.
Presedintele PNL Crin Antonescu a votat la Scoala Generala nr. 73. Politicianul a fost insotit de Adina Valean si cativa fruntasi ai PNL-ului, intre care Ludovic Orban.
"Am votat pentru un lucru pe care il astept de cinci ani sau poate chiar de 20 de ani unii dintre noi: o schimbare reala, profunda, un alt fel de a face politica, un alt fel de a trai in societatea romanească, o alta Romanie", a declarat Antonescu.
"Am votat pentru o schimbare profunda", a continuat liderul PNL-ului.
Un "arbitru pătat" conduce Poli - Dinamo!
Presa sîrbă îl zugrăveşte în culori gri pe "centralul" Mazici. Asistenţii par a fi în regulă
Gata, se ştiu arbitrii care vor conduce mîine derby-ul din Banat: sînt sîrbi, sînt de pe lista FIFA, iar "centralul" intră în categoria celor dubioşi, cu un CV îndoielnic! Gazeta a aflat ieri, mai întîi, ţara de provenienţă a arbitrilor meciului, după care şi componenţa brigăzii. "Central" este Milorad Mazici, 36 de ani, asistenţi sînt Igor Radojcici, 41 de ani, şi Nikola Tomicici, 43 de ani. Vasile Avram s-a ferit să dezvăluie componenţa brigăzii: "Vom face publice numele arbitrilor abia luni, cînd vor ajunge pe aeroport!".
"Greşeşte şi dă «galbene» multe"
Ziariştii de la Belgrad n-au cuvinte de laudă despre Mazici. "E omul de casă al federaţiei noastre. Milo este numit de unii «arbitrul celor de la Partizan», de aceea e «pătat». A avut probleme în ultimele meciuri pe care le-a condus în campionatul intern. E genul de arbitru care acordă multe «galbene» şi face greşeli destul de multe pe durata unei întîlniri".
Asistenţii sînt bine cotaţi. "Radojcici şi Tomicici sînt consideraţi cei mai buni tuşieri de la noi", au mărturisit jurnaliştii plavi. În primăvară au fost delegaţi la meciul CFR - FC Braşov (2-0) şi au condus fără greşeli. Doar "centralul" de atunci, Dragomir Stankovici, s-a întrecut în erori: a fost confuz, a fragmentat jocul şi nu l-a eliminat pe Mureşan, de la gazde.
Borcea: "Hmm, cam ciudat"
Cristi Borcea a declarat ieri, la auzul veştilor: "Sîrbi? Sînt FIFA? OK, asta e, se putea şi mai bine. Să-şi facă treaba acum, să fie corecţi! Oricum, mai bine sîrbi decît români, îmi pare rău că am ajuns la concluzia asta. Sîrbi aţi zis? Hmm, sînt cam aproape de Timişoara, ciudată opţiune! Nu mai ştiu ce să cred, după cîte arbitraje potrivnice am avut".
Iancu: "Bravo, Avram!"
Marian Iancu era satisfăcut: "Important era ca meciul să fie condus de o brigadă FIFA, aşa cum am solicitat şi noi, şi Dinamo. Şi străini, că aşa au vrut ambele cluburi. Îl felicit pe domnul Avram că a reuşit să ne facă pe plac. Dacă nu se întîmpla aşa, era o anarhie de nedescris în fotbalul românesc. Noi, de exemplu, n-am fi intrat pe teren, fiindcă, am mai spus-o, se încălca regulamentul".
"Turcu e înalt, deştept şi frumos"
Mai nou, Avram se contrează cu Turcu. Şeful CCA a contraatacat după ce dinamovistul i-a spus public că nu-şi merită funcţia: "Sînt persoane incompatibile cu fotbalul, venite de pe şantier, mai bine ar rămîne acolo. Numai domnul Turcu nu greşeşte, e înalt, deştept, frumos şi are benoacle la ochi!". Turcu a replicat: "Mai bine ar avea grijă! E pus să ne facă rău. Mulţi arbitri nu-l respectă. Cer schimbarea lui, fiindcă e incapabil, n-are personalitate şi autoritate".
Gata, se ştiu arbitrii care vor conduce mîine derby-ul din Banat: sînt sîrbi, sînt de pe lista FIFA, iar "centralul" intră în categoria celor dubioşi, cu un CV îndoielnic! Gazeta a aflat ieri, mai întîi, ţara de provenienţă a arbitrilor meciului, după care şi componenţa brigăzii. "Central" este Milorad Mazici, 36 de ani, asistenţi sînt Igor Radojcici, 41 de ani, şi Nikola Tomicici, 43 de ani. Vasile Avram s-a ferit să dezvăluie componenţa brigăzii: "Vom face publice numele arbitrilor abia luni, cînd vor ajunge pe aeroport!".
"Greşeşte şi dă «galbene» multe"
Ziariştii de la Belgrad n-au cuvinte de laudă despre Mazici. "E omul de casă al federaţiei noastre. Milo este numit de unii «arbitrul celor de la Partizan», de aceea e «pătat». A avut probleme în ultimele meciuri pe care le-a condus în campionatul intern. E genul de arbitru care acordă multe «galbene» şi face greşeli destul de multe pe durata unei întîlniri".
Asistenţii sînt bine cotaţi. "Radojcici şi Tomicici sînt consideraţi cei mai buni tuşieri de la noi", au mărturisit jurnaliştii plavi. În primăvară au fost delegaţi la meciul CFR - FC Braşov (2-0) şi au condus fără greşeli. Doar "centralul" de atunci, Dragomir Stankovici, s-a întrecut în erori: a fost confuz, a fragmentat jocul şi nu l-a eliminat pe Mureşan, de la gazde.
Borcea: "Hmm, cam ciudat"
Cristi Borcea a declarat ieri, la auzul veştilor: "Sîrbi? Sînt FIFA? OK, asta e, se putea şi mai bine. Să-şi facă treaba acum, să fie corecţi! Oricum, mai bine sîrbi decît români, îmi pare rău că am ajuns la concluzia asta. Sîrbi aţi zis? Hmm, sînt cam aproape de Timişoara, ciudată opţiune! Nu mai ştiu ce să cred, după cîte arbitraje potrivnice am avut".
Iancu: "Bravo, Avram!"
Marian Iancu era satisfăcut: "Important era ca meciul să fie condus de o brigadă FIFA, aşa cum am solicitat şi noi, şi Dinamo. Şi străini, că aşa au vrut ambele cluburi. Îl felicit pe domnul Avram că a reuşit să ne facă pe plac. Dacă nu se întîmpla aşa, era o anarhie de nedescris în fotbalul românesc. Noi, de exemplu, n-am fi intrat pe teren, fiindcă, am mai spus-o, se încălca regulamentul".
"Turcu e înalt, deştept şi frumos"
Mai nou, Avram se contrează cu Turcu. Şeful CCA a contraatacat după ce dinamovistul i-a spus public că nu-şi merită funcţia: "Sînt persoane incompatibile cu fotbalul, venite de pe şantier, mai bine ar rămîne acolo. Numai domnul Turcu nu greşeşte, e înalt, deştept, frumos şi are benoacle la ochi!". Turcu a replicat: "Mai bine ar avea grijă! E pus să ne facă rău. Mulţi arbitri nu-l respectă. Cer schimbarea lui, fiindcă e incapabil, n-are personalitate şi autoritate".
sâmbătă, 21 noiembrie 2009
Afla totul despre alegerile prezidentiale de duminica!
Afla ce acte sunt neceare pentru a te prezenta la vot, ce faci daca in ziua votului te afli in alta localitate decat cea de domiciliu sau cum voteaza militarii, marinarii sau detinutii.
* Prima pagina
* STIRI
* Alegeri 2009
Afla totul despre alegerile prezidentiale de duminica!
Embed:
acum 2 ore 14 minute
32 comentarii
Pro TV
Yahoo mail Send to friend Print Increase font size Decrease font size Contact Trackback
Afla ce acte sunt neceare pentru a te prezenta la vot, ce faci daca in ziua votului te afli in alta localitate decat cea de domiciliu sau cum voteaza militarii, marinarii sau detinutii.
tAGurI: alegeri prezidentiale
PROCEDURI DE VOT PENTRU ROMANII DIN TARA
Votarea incepe la ora 7,00 si se incheie la ora 21,00. Presedintele Biroului Electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata la ora 21.00 si dispune inchiderea salii unde se voteaza. Alegatorii care la ora 21.00 se alfa in sala unde se voteaza pot sa isi exercite dreptul la vot.
Fiecare alegator voteaza la sectia de votare unde este arondat potrivit domiciliului.
Alegatorii care in ziua votarii se afla in alta comuna, in alt oras sau municipiu decat cel de domiciliu voteaza NUMAI la sectiile de votare SPECIALE, constituite de regula in gari, autogari si aerogari si in campusurile universitare, dupa ce declara in scris, pe propria raspundere ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Alegatorii care in ziua votarii se afla in strainatate voteaza la sectiile de votare constituite, dupa ce declara in scris, pe propria raspundere, ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia de votare unde isi desfasoara activitatea.
A. Alegatorul in sectia de votare
Accesul alegatorilor in sala de vot are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Alegatorul prezinta actul de identitate membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
Daca alegatorul voteaza la sectia de votare unde este arondat, potrivit domiciliului, presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau membrul desemnat de acesta va verifica daca alegatorul este inscris in copiile de pe liste electorale permanente. Daca alegatorul nu se regaseste pe lista electorala permanenta, va fi trecut in tabelele electorale.
Pentru alegatorul care voteaza la o sectie speciala, in strainatate sau cu urna mobila, exista doua tabele electorale separate: unul pentru alegerile prezidentiale si unul pentru referendum.
In functie de optiunea facuta privind exercitarea dreptului la vot pentru unul dintre cele doua procesele electorale sau pentru amandoua, votantul va semna intr-unul dintre tabele sau in ambele. In momentul in care alegatorul a optat doar pentru unul dintre cele doua evenimente electorale, in tabelul corespunzator celuilalt proces electoral, se trage bara.
Alegatorii care voteaza in sectiile speciale, in strainatate sau cu urna mobila, completeaza doua declaratii pe propria raspundere, corespunzatoare celor 2 procese electorale, ca nu au mai votat la o alta sectie.
In baza semnaturii in copia de pe lista electorala permanenta sau in tabel, dupa caz, presedintele sau membrul biroului electoral al sectiei de votare desemnat de acesta ii incredinteaza alegatorului buletinul de vot (in functie de optiunea facuta: 1 buletin – daca opteaza doar pentru prezidentiale, 2 buletine daca opteaza doar pentru referendum si 3 buletine daca opteaza pentru ambele evenimente electorale) si stampila cu mentiunea „VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
In situatia in care alegatorul, din motive bine intemeiate, constatate de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate semna in lista electorala, presedintele face o mentiune in lista, confirmata prin semnatura sa si a inca unui membru al biroului electoral.
Fiecare alegator voteaza separat, in cabine inchise. Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa. Alegatorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Insotitorul nu poate fi ales din randul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
Presedintele sectiei de votare poate lua masuri ca stationarea unui alegator in cabina de votare sa nu se prelungeasca nejustificat.
Stampila cu mentiunea „VOTAT” se aplica inauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care il voteaza, in cazul alegerilor prezidentiale.
Stampila cu mentiunea „VOTAT” se aplica inauntrul patrulaterului care cuprinde raspunsul pentru fiecare dintre cele 2 intrebari supuse referendumului.
La cererea alegatorului, in cazul in care acesta a aplicat gresit stampila cu mentiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul in urna, presedintele biroului electoral al sectiei de votare ii poate elibera, numai o singura data, un nou buletin, retinand si anuland buletinul de vot initial.
Indoirea gresita sau efecturea de stersaturi sau acoperirea prin scriere a acestora, NU atrage nulitatea buletinelor de vot.
In sectia de votare sunt trei urne corespunzatoare celor doua evenimente electorale: una pentru algerea Presedintelui Romaniei, una pentru prima intrebare a referendumului si una pentru a doua intrebare a referendumului. Introducerea gresita a unui buletin in una dintre aceste urne, nu atrage nulitatea lui.
Sunt VALABILE si buletinele de vot in care:
- stampila cu menţiunea „VOTAT” aplicata a depasit limitele patrulaterului cu prenumele si numele candidatului;
- stampila cu mentiunea “VOTAT” aplicata a depasit limitele patrulaterului cu raspunsul la intrebarile supuse la referendum
- optiunea alegatorului este evidenta, in cazul in care tusul s-a imprimat si pe cealalta parte a foii pe care a fost aplicata stampila cu mențiunea „VOTAT”;
- stampila a fost aplicata de mai multe ori în acelasi patrulater sau atat intr-un patrulater, cat si in afara oricarui alt patrulater.
Buletinele de vot NULE sunt:
- cele pe care NU a fost aplicata stampila de control a sectiei de votare;
- buletinele de alt model decat cel legal aprobat;
- buletinele pe care NU a fost aplicata stampila cu mentiunea „VOTAT”;
- buletinele de vot pe care stampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicata pe mai multe patrulatere sau in afara acestora.
Buletinele de vot nule nu intra in calculul voturilor valabil exprimate. Voturile nule si voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemneaza in cate un table separate de cate un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de presedinte.
Dupa ce a votat, alegatorul indoaie buletinele, astfel incat pagina netiparita care poarta stampila de control sa ramana in afara si le introduce in urna, avand grija sa nu se deschida.
Stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei de votare desemnati de acesta care o aplica pe actul de identitate al alegatorului sau aplica un timbru autocolant, dupa caz, si inscrie data scrutinului.
Documente necesare pentru vot
Pentru a vota, cetatenii au nevoie de acte de identitate valabile.
Se voteaza pe baza acelorasi acte de identitate, in aceleasi sectii de vot si in acelasi interval orar, atat pentru prezidentiale, cat si pentru referendum.
Cetatenii romani pot vota pe baza urmatoarelor documente:
- cartea de identitate
- cartea de identitate provizorie
- buletinul de identitate
- pasaportul diplomatic
- pasaportul diplomatic electronic
- pasaportul de serviciu
- pasaportul de serviciu electronic
- carnetul de serviciu militar – in cazul elevilor din scolile militare
Cum voteaza detinutii
Potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), in functie de situatia juridica, din totalul de 26.783 de persoane private de libertate, aflate in custodia sistemului, 11.658 isi pot exercita dreptul la vot, in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Au dreptul la vot urmatoarele categorii: persoane private de libertate arestate preventiv, cele aflate in curs de judecata, precum si persoanele condamnate in prima instanta (4.419); persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturile electorale prin hotarare judecatoareasca definitiva (7.225); persoanele fata de care s-a dispus masura educativa intr-un centru de reeducare care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv cei care implinesc aceasta varsta in ziua alegerilor (14).
Potrivit ANP, in vederea asigurarii caracterului secret si liber exprimat al votului in unitatile penitenciare s-au luat masuri pentru amenajarea de spatii corespunzatoare pentru amplasarea cabinelor de vot, a urnelor speciale, precum si a materialului necesar votarii. Intregul proces de vot este coordonat de reprezentantii birourilor sectiilor de votare din raza teritoriala a unitatilor penitenciarelor.
Cum voteaza marinarii
Marinarii nu vor putea vota daca nava se afla in mars. Unica varianta, potrivit legii, in care ar putea sa-si exercite dreptul constitutional de a vota este ca nava sa fie ancorata in vreun port dintr-un stat in care au fost amenajate sectii de votare si sa se deplaseze acolo.
Acelasi lucru este valabil si pentru personalul care lucreaza pe platformele maritime.
Cum voteaza militarii
Ministerul Apararii Nationale a anuntat ca s-au organizat 5 sectii de votare pentru militarii care desfasoara misiuni in teatrele de operatiuni.
Astfel, militarii aflati din Afganistan pot vota la algerile si referendumul din 22 noiembrie, in 3 sectii de votare, la Kabul, Kandahar si Qalat, in timp ce militarii desfasurati in Kosovo au la dispozitie 2 sectii, organizate la Peci si la Pristina.
Militarii romani care isi desfasoara activitatea in celelalte misiuni internationale pot vota la reprezentantele diplomatice ale Romaniei din tarile in care se afla.
Cadrele militare, elevii si studentii institutiilor militare de invatamant, soldatii si gradatii voluntar, precum si personalul civil pot sa-si exercite dreptul la vot, in conditiile legii, in localitatea de domiciliu sau de resedinta sau in garnizoanele in care isi desfasoara activitatea.
Urna speciala
Pot vota prin intermediul urnei speciale, pe baza cererilor de votare facute pana in preziua votarii, si depuse la presedintele biroului electoral al sectiei de votare in intervalul orar 18,00 – 20,00, urmatoarele categorii de alegatori:
- cei netransportabili din motive de boala sau invaliditate, numai daca acestia au facut o cerere scrisa, depusa cel mai tarziu in preziua votarii, si au anexat copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca sunt netransportabili;
- persoanele retinute, detinute in baza unui mandat de arestare preventiva, la cererea scrisa a acestora, depusa cel mai tarziu in preziua votarii;
- persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale, la cererea scrisa a acestora, depusa cel mai tarziu in preziua votarii
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu urna speciala si cu materialul necesar votarii – stampila cu mentiunea „VOTAT”, buletine de vot si timbre autocolante necesare pentru a efectua votarea.
In raza unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala.
Urna speciala se poate deplasa numai in raza teritoriala arondata la respectiva sectie de votare.
Urna speciala poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare.
Biroul Electoral Central a hotarat ca obligativitatea unei urne de vot speciale la fiecare local al sectiilor de votare se refera numai la localurile sectiilor de votare delimitate de catre primari prin dispozitie. La sectiile de votare speciale stabilite de Guvern prin hotarare si sectiile de votare organizate in strainatate, prin ordin al ministrul Afacerilor Externe nu vor exista urne de vot speciale.
* Prima pagina
* STIRI
* Alegeri 2009
Afla totul despre alegerile prezidentiale de duminica!
Embed:
acum 2 ore 14 minute
32 comentarii
Pro TV
Yahoo mail Send to friend Print Increase font size Decrease font size Contact Trackback
Afla ce acte sunt neceare pentru a te prezenta la vot, ce faci daca in ziua votului te afli in alta localitate decat cea de domiciliu sau cum voteaza militarii, marinarii sau detinutii.
tAGurI: alegeri prezidentiale
PROCEDURI DE VOT PENTRU ROMANII DIN TARA
Votarea incepe la ora 7,00 si se incheie la ora 21,00. Presedintele Biroului Electoral al sectiei de votare declara votarea incheiata la ora 21.00 si dispune inchiderea salii unde se voteaza. Alegatorii care la ora 21.00 se alfa in sala unde se voteaza pot sa isi exercite dreptul la vot.
Fiecare alegator voteaza la sectia de votare unde este arondat potrivit domiciliului.
Alegatorii care in ziua votarii se afla in alta comuna, in alt oras sau municipiu decat cel de domiciliu voteaza NUMAI la sectiile de votare SPECIALE, constituite de regula in gari, autogari si aerogari si in campusurile universitare, dupa ce declara in scris, pe propria raspundere ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Alegatorii care in ziua votarii se afla in strainatate voteaza la sectiile de votare constituite, dupa ce declara in scris, pe propria raspundere, ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin.
Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia de votare unde isi desfasoara activitatea.
A. Alegatorul in sectia de votare
Accesul alegatorilor in sala de vot are loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Alegatorul prezinta actul de identitate membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
Daca alegatorul voteaza la sectia de votare unde este arondat, potrivit domiciliului, presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau membrul desemnat de acesta va verifica daca alegatorul este inscris in copiile de pe liste electorale permanente. Daca alegatorul nu se regaseste pe lista electorala permanenta, va fi trecut in tabelele electorale.
Pentru alegatorul care voteaza la o sectie speciala, in strainatate sau cu urna mobila, exista doua tabele electorale separate: unul pentru alegerile prezidentiale si unul pentru referendum.
In functie de optiunea facuta privind exercitarea dreptului la vot pentru unul dintre cele doua procesele electorale sau pentru amandoua, votantul va semna intr-unul dintre tabele sau in ambele. In momentul in care alegatorul a optat doar pentru unul dintre cele doua evenimente electorale, in tabelul corespunzator celuilalt proces electoral, se trage bara.
Alegatorii care voteaza in sectiile speciale, in strainatate sau cu urna mobila, completeaza doua declaratii pe propria raspundere, corespunzatoare celor 2 procese electorale, ca nu au mai votat la o alta sectie.
In baza semnaturii in copia de pe lista electorala permanenta sau in tabel, dupa caz, presedintele sau membrul biroului electoral al sectiei de votare desemnat de acesta ii incredinteaza alegatorului buletinul de vot (in functie de optiunea facuta: 1 buletin – daca opteaza doar pentru prezidentiale, 2 buletine daca opteaza doar pentru referendum si 3 buletine daca opteaza pentru ambele evenimente electorale) si stampila cu mentiunea „VOTAT” pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot.
In situatia in care alegatorul, din motive bine intemeiate, constatate de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate semna in lista electorala, presedintele face o mentiune in lista, confirmata prin semnatura sa si a inca unui membru al biroului electoral.
Fiecare alegator voteaza separat, in cabine inchise. Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa. Alegatorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Insotitorul nu poate fi ales din randul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
Presedintele sectiei de votare poate lua masuri ca stationarea unui alegator in cabina de votare sa nu se prelungeasca nejustificat.
Stampila cu mentiunea „VOTAT” se aplica inauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care il voteaza, in cazul alegerilor prezidentiale.
Stampila cu mentiunea „VOTAT” se aplica inauntrul patrulaterului care cuprinde raspunsul pentru fiecare dintre cele 2 intrebari supuse referendumului.
La cererea alegatorului, in cazul in care acesta a aplicat gresit stampila cu mentiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul in urna, presedintele biroului electoral al sectiei de votare ii poate elibera, numai o singura data, un nou buletin, retinand si anuland buletinul de vot initial.
Indoirea gresita sau efecturea de stersaturi sau acoperirea prin scriere a acestora, NU atrage nulitatea buletinelor de vot.
In sectia de votare sunt trei urne corespunzatoare celor doua evenimente electorale: una pentru algerea Presedintelui Romaniei, una pentru prima intrebare a referendumului si una pentru a doua intrebare a referendumului. Introducerea gresita a unui buletin in una dintre aceste urne, nu atrage nulitatea lui.
Sunt VALABILE si buletinele de vot in care:
- stampila cu menţiunea „VOTAT” aplicata a depasit limitele patrulaterului cu prenumele si numele candidatului;
- stampila cu mentiunea “VOTAT” aplicata a depasit limitele patrulaterului cu raspunsul la intrebarile supuse la referendum
- optiunea alegatorului este evidenta, in cazul in care tusul s-a imprimat si pe cealalta parte a foii pe care a fost aplicata stampila cu mențiunea „VOTAT”;
- stampila a fost aplicata de mai multe ori în acelasi patrulater sau atat intr-un patrulater, cat si in afara oricarui alt patrulater.
Buletinele de vot NULE sunt:
- cele pe care NU a fost aplicata stampila de control a sectiei de votare;
- buletinele de alt model decat cel legal aprobat;
- buletinele pe care NU a fost aplicata stampila cu mentiunea „VOTAT”;
- buletinele de vot pe care stampila cu mențiunea „VOTAT” a fost aplicata pe mai multe patrulatere sau in afara acestora.
Buletinele de vot nule nu intra in calculul voturilor valabil exprimate. Voturile nule si voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se consemneaza in cate un table separate de cate un membru al biroului electoral al sectiei de votare, desemnat de presedinte.
Dupa ce a votat, alegatorul indoaie buletinele, astfel incat pagina netiparita care poarta stampila de control sa ramana in afara si le introduce in urna, avand grija sa nu se deschida.
Stampila incredintata pentru votare se restituie presedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei de votare desemnati de acesta care o aplica pe actul de identitate al alegatorului sau aplica un timbru autocolant, dupa caz, si inscrie data scrutinului.
Documente necesare pentru vot
Pentru a vota, cetatenii au nevoie de acte de identitate valabile.
Se voteaza pe baza acelorasi acte de identitate, in aceleasi sectii de vot si in acelasi interval orar, atat pentru prezidentiale, cat si pentru referendum.
Cetatenii romani pot vota pe baza urmatoarelor documente:
- cartea de identitate
- cartea de identitate provizorie
- buletinul de identitate
- pasaportul diplomatic
- pasaportul diplomatic electronic
- pasaportul de serviciu
- pasaportul de serviciu electronic
- carnetul de serviciu militar – in cazul elevilor din scolile militare
Cum voteaza detinutii
Potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), in functie de situatia juridica, din totalul de 26.783 de persoane private de libertate, aflate in custodia sistemului, 11.658 isi pot exercita dreptul la vot, in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Au dreptul la vot urmatoarele categorii: persoane private de libertate arestate preventiv, cele aflate in curs de judecata, precum si persoanele condamnate in prima instanta (4.419); persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturile electorale prin hotarare judecatoareasca definitiva (7.225); persoanele fata de care s-a dispus masura educativa intr-un centru de reeducare care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv cei care implinesc aceasta varsta in ziua alegerilor (14).
Potrivit ANP, in vederea asigurarii caracterului secret si liber exprimat al votului in unitatile penitenciare s-au luat masuri pentru amenajarea de spatii corespunzatoare pentru amplasarea cabinelor de vot, a urnelor speciale, precum si a materialului necesar votarii. Intregul proces de vot este coordonat de reprezentantii birourilor sectiilor de votare din raza teritoriala a unitatilor penitenciarelor.
Cum voteaza marinarii
Marinarii nu vor putea vota daca nava se afla in mars. Unica varianta, potrivit legii, in care ar putea sa-si exercite dreptul constitutional de a vota este ca nava sa fie ancorata in vreun port dintr-un stat in care au fost amenajate sectii de votare si sa se deplaseze acolo.
Acelasi lucru este valabil si pentru personalul care lucreaza pe platformele maritime.
Cum voteaza militarii
Ministerul Apararii Nationale a anuntat ca s-au organizat 5 sectii de votare pentru militarii care desfasoara misiuni in teatrele de operatiuni.
Astfel, militarii aflati din Afganistan pot vota la algerile si referendumul din 22 noiembrie, in 3 sectii de votare, la Kabul, Kandahar si Qalat, in timp ce militarii desfasurati in Kosovo au la dispozitie 2 sectii, organizate la Peci si la Pristina.
Militarii romani care isi desfasoara activitatea in celelalte misiuni internationale pot vota la reprezentantele diplomatice ale Romaniei din tarile in care se afla.
Cadrele militare, elevii si studentii institutiilor militare de invatamant, soldatii si gradatii voluntar, precum si personalul civil pot sa-si exercite dreptul la vot, in conditiile legii, in localitatea de domiciliu sau de resedinta sau in garnizoanele in care isi desfasoara activitatea.
Urna speciala
Pot vota prin intermediul urnei speciale, pe baza cererilor de votare facute pana in preziua votarii, si depuse la presedintele biroului electoral al sectiei de votare in intervalul orar 18,00 – 20,00, urmatoarele categorii de alegatori:
- cei netransportabili din motive de boala sau invaliditate, numai daca acestia au facut o cerere scrisa, depusa cel mai tarziu in preziua votarii, si au anexat copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca sunt netransportabili;
- persoanele retinute, detinute in baza unui mandat de arestare preventiva, la cererea scrisa a acestora, depusa cel mai tarziu in preziua votarii;
- persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, dar care nu si-au pierdut drepturile electorale, la cererea scrisa a acestora, depusa cel mai tarziu in preziua votarii
Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu urna speciala si cu materialul necesar votarii – stampila cu mentiunea „VOTAT”, buletine de vot si timbre autocolante necesare pentru a efectua votarea.
In raza unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala.
Urna speciala se poate deplasa numai in raza teritoriala arondata la respectiva sectie de votare.
Urna speciala poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare.
Biroul Electoral Central a hotarat ca obligativitatea unei urne de vot speciale la fiecare local al sectiilor de votare se refera numai la localurile sectiilor de votare delimitate de catre primari prin dispozitie. La sectiile de votare speciale stabilite de Guvern prin hotarare si sectiile de votare organizate in strainatate, prin ordin al ministrul Afacerilor Externe nu vor exista urne de vot speciale.
S-a sinucis din dragoste sau s-a inecat accidental?
E mult amar in sufletul unor parinti din Giurgiu. Singurul lor copil, un adolescent de 16 ani, mai cuminte ca o fata, dupa cum il descriu vecinii, a murit in conditii stranii.
A cazut de pe un pod, direct in apa rece ca gheata. Cu ochii plini de lacrimi, colegii cred ca dragostea neimpartasita pentru o fata l-a secatuit de dorinta de a trai. Ai lui refuza sa creada aceasta teorie si vorbesc despre un accident nefericit.
Un apel disperat la 112 anunta ca un baiat a cazut vineri seara, de pe podul aflat la iesirea din oras. Echipajele de interventie n-au stat pe ganduri. Dupa 45 de minute de cautari, scafandrii l-au tras la mal pe Bogdan, un tanar de 16 ani, fiu de politist si copil exemplar.
Martorii spun ca atunci cand l-au vazut pe baiat plonjand in apa nu mai era nimeni langa el, asadar ipoteza unei crime este deocamdata exclusa. Nici cea a unui accident nu sta foarte bine in picioare, atat timp cat baiatul a cazut de pe balustrada - asadar s-a urcat de acolo.
Vestea mortii s-a raspandit in tot orasul. Oamenii care l-au cunoscut sunt cutremurati. De altfel, toti colegii de clasa i-au adus brate de flori lui Bogdan.
La prima vedere, trupul nu prezinta urme de violenta. Anchetatorii asteapta insa rezultatele autopsiei si raportul toxicologic, ca sa inchida dosarul.
Tatal adolescentului, politist de frontiera detasat in Haiti, urmeaza sa ajunga in tara, ca sa isi ingroape baiatul. Pana atunci, prietenii adolescentului au postat in amintirea lui zeci de mesaje pe internet:
A cazut de pe un pod, direct in apa rece ca gheata. Cu ochii plini de lacrimi, colegii cred ca dragostea neimpartasita pentru o fata l-a secatuit de dorinta de a trai. Ai lui refuza sa creada aceasta teorie si vorbesc despre un accident nefericit.
Un apel disperat la 112 anunta ca un baiat a cazut vineri seara, de pe podul aflat la iesirea din oras. Echipajele de interventie n-au stat pe ganduri. Dupa 45 de minute de cautari, scafandrii l-au tras la mal pe Bogdan, un tanar de 16 ani, fiu de politist si copil exemplar.
Martorii spun ca atunci cand l-au vazut pe baiat plonjand in apa nu mai era nimeni langa el, asadar ipoteza unei crime este deocamdata exclusa. Nici cea a unui accident nu sta foarte bine in picioare, atat timp cat baiatul a cazut de pe balustrada - asadar s-a urcat de acolo.
Vestea mortii s-a raspandit in tot orasul. Oamenii care l-au cunoscut sunt cutremurati. De altfel, toti colegii de clasa i-au adus brate de flori lui Bogdan.
La prima vedere, trupul nu prezinta urme de violenta. Anchetatorii asteapta insa rezultatele autopsiei si raportul toxicologic, ca sa inchida dosarul.
Tatal adolescentului, politist de frontiera detasat in Haiti, urmeaza sa ajunga in tara, ca sa isi ingroape baiatul. Pana atunci, prietenii adolescentului au postat in amintirea lui zeci de mesaje pe internet:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)